Ridicarea topografică a Ţării Româneşti realizată de Fligely (1855-1859),
harta României Meridionale realizată de Szathmári (1864),
georeferenţierea şi publicarea acestora pe Web
Autori
Zs. Bartos-Elekes PhD: cartograf, director al proiectului; conferenţiar la Departamentul de Geografie al Liniei Maghiare, Universitatea Babeş–Bolyai (Cluj-Napoca, România)
Dr. habil. G. Timár PhD: geofizician şi geodez, conferenţiar şi directorul Departamentului de Geofizică şi Ştiinţe ale Spaţiului, Universitatea Eötvös Loránd (Budapesta, Ungaria)
Z. Imecs PhD: geograf şi expert în geoinformatică, lector la Departamentul de Geografie al Liniei Maghiare, Universitatea Babeş–Bolyai (Cluj-Napoca, România)
Zs. Magyari-Sáska PhD: expert în ştiinţa calculatoarelor, lector la Departamentul de Geografie al Extensiilor (Gheorgheni), Universitatea Babeş–Bolyai (Cluj-Napoca, România)
Introducere
Acum 150 de ani, în 1864 a fost realizată o hartă detaliată despre Ţara Românească, titlul hărții este Charta României Meridionale, conține 112 de foi, deseori este numită după autorul ei: harta lui Szathmári. Harta are un loc remarcabil în istoria cartografiei române. Înaintea hărții, autori străini (austrieci și ruși) au realizat hărți topografice despre Ţara Românească. Ridicarea topografică austriacă dintre 1855 și 1859 – care a servit ca bază acestei hărți – a fost ultima și cea mai detaliată dintre aceste ridicări străine. Harta susnumită a fost întocmită între realizarea unirii (1859) și obținerea independenței (1878) principatelor române. Această hartă a fost prima hartă topografică – într-o anumită măsură – proprie. În urma acestei ridicări s-a format institutul topografic român.
În literatura de specialitate românească avem informații incomplete și uneori contradictorii despre această ridicare și hartă topografică. Numai câteva serii de foi pot fi găsite în colecții de hărți. Aceste foi pot fi accesate cu dificultate de către cercetători. Prin finalizarea cu succes a proiectului nostru finanțat de UEFISCDI am încercat să rezolvăm aceste probleme.
Obiective
Obiectivul proiectului nostru a fost digitizarea, georeferențierea și publicarea hărții pe web. Pentru realizarea scopului propus am descris împrejurările ridicării topografice folosind documentele originale din arhivele din Viena și informațiile din literatura de specialitate în limba română, germană sau maghiară. Am căutat serii de foi în diferite colecții de la Viena până la București. Am scanat toate foile hărții din diferite colecții, ele însumând un volum total de 4 gigapixeli. Am calculat parametrii datumului geodezic și a proiecției folosite.Rezultate
Am publicat harta georeferențiată pe web, astfel ea a devenit accesibilă pentru toți cei interesați. Harta publicată are următoarele funcții: poate fi vizualizată la diferite scări și rezoluții, este descărcabilă, căutabilă după oiconime actuale. Cu opțiunea de transformare în proiecții moderne sau cu harta vizualizată pe hărți Google realitatea de odinioară poate fi comparată cu cea contemporană.